Сонет 12. Уильям Шекспир - Адела Василой
Что бодрый день ввергают в тьму ночей,
И вянет ландыш - лучший из цветов,
И блекнет цвет прекраснейших очей,
И черный локон - в нитях серебра...
Деревьев облетевших сирый строй,
На почве - листьев рыжих мишура,
Что укрывали летом стадо, в зной...
И золотом снопов увитых трав,
Что с колесниц свисают бахромой.
А Время мчит с косой своей стремглав...
Я плачу над твоею красотой,
Ей так же быстро предстоит уйти.
Чтоб Время обмануть - дитя роди!
Sonnet 12 by William Shakespeare
When I do count the clock that tells the time,
And see the brave day sunk in hideous1 night,
When I behold the violet2 past prime,
And sable3 curls all silvered o'er4 with white,
When lofty trees I see barren of leaves,
Which erst from heat did canopy the herd,
And summer's green all girded up in sheaves5
Borne on the bier6 with white and bristly beard:
Then of thy beauty do I question make
That thou among the wastes of time must go,
Since sweets and beauties do themselves forsake,
And die as fast as they see others grow,
And nothing 'gainst Time's scythe can make defence
Save breed to brave him when he takes thee hence.
Свидетельство о публикации №122120701548
Când mă uit la parada ceasurilor,
Că o zi veselă este cufundată în întunericul nopților,
Și crinul, cea mai bună dintre flori, se oferește,
Și culoarea celor mai frumoși ochi se estompează,
Și o buclă neagră - în fire de argint...
Copacii care au zburat peste ordinea de rang,
Pe sol sunt frunze roșii de beteală,
Ce a adăpostit turma vara, pe căldură...
Și snopi de iarbă de aur împletite,
Că atârnă de care ca franjuri.
Iar Timpul se repezi cu coasa...
Plâng pentru frumusețea ta
Va trebui să plece la fel de repede.
Pentru ca Timpul să poată înșela - naște un copil!
Адела Василой 01.04.2024 02:33 Заявить о нарушении