Au inalbit ca papadia

Au inalbit ca papadia,
Eu zbor in cer,al lor seminte,
Si cum vintul ma adie,
Usor imbatrinesc parintii.

Zbor departe,mii de scuze,
Cu ploaie caut a mea viata,
Al mamei un sarut pe buze,
Am simtit de dimineata.

Inalbesc ca papadia,
Merg incet,caci este ceata,
Zbirciturile inghite,
Apa,picaturi pe fata.

Inteleg acum parintii,
Am pasit in alta viata,
Buzele muscind cu dintii
Cind s-a rupt aceasta ata.

Si copiii mei seminte,
Ei tot zboara mai departe,
Si uitind a noastra limba,
Inalbim incet spre moarte...


Рецензии