Mircea Voda

........................(prolog)........................

Intr-o era apusa-n noapte, pe meleaguri de istorii,
Au sa scrie cronicarii, orice fapte, orice glorii,

Dedesubturi o s-astearna, peste foile din fata,
Si-o sa lege printre semne - o istorie mareata.
Despre mult slavitul Voda, despre Mircea cel Viteaz,
Cari a stat la straja tarii, ca un stalp si o pavaza,
Si din tainele puterii, slobozitu-nea povete,
Cum sa stam noi ca stejarii, cu darzenie pe fete;
Cum sa-avem gand de izbanda, si fim falnicii stejari,
Care stau un intreg secol, ca un turn de la hotar.
Intr-o era apusa-n noapte, printre falnicii viteji,
A domnit un Domn puternic, cel dintaiu printre cneji,
Care-a stat cu a sa oaste, tot calcandui pe vrajmasi,
Iar in ceata-i credinciasa, n-au fost tradatori si lasi.
Acest Domn avea o lege - stramoseasca ascultare,
Cari a fost de-nvatatura, pentru mic si pentru mare.
Si din muntii romanimii, pan la Dunarea mareata,
Toata tara a stiut-o si pe dos, dar si pe fata.
Pentru tot intreg poporul, a fost data-n simtaminte,
Caci a fost pentru dreptate, pe pamant acest Parinte.
Si in vechile cazanii, au tot scris toti cronicarii -
Cum traira Mircea-Voda, inconjurat de toti cotcarii.
Ce veneau sa ne subjuge, tot cu pofta lor trufasa,
Caci erau crescuti de-a valma, pradatori, inca din fasa.
Iar a nostr-Mantuitorul, tot vazand navala mare,
Ne-a dat Domni dintr-o bucata, otelindui-n lupte tare.
Si in fruntea lor sa stee, a voit pre Mircea-Voda,
Ca sa stea romanul mandru, pentru tara lui sloboda.
Si poftind jertfelnicie, pentru domni nemuritori,
Asterutu-le in stele, Raiul sau, cel plin de flori.
Iar pe romanasii mandri si viteji fara de seaman,
I-a primit acolo-n ceruri, adormiti-n slavitul leagan.
Si le zise: - fiti pe pace, caci al vostru sfant razboi !
Mie-mi este pe potriva. Voi sunteti ai mei Eroi !!!
Si-o sa vina ceasul vostru, o sa fiti treziti odata,
Caci ati fost cu Voda-n toate, voi, romani dintr-o bucata.
Si in vremuri de pomina, cand alarma trambitasii,
O s-o dea in plina luna, o sa chem iarasi ostasii !

Sa sariti Va zic eu voua, peste dimoni cu al-lor fameni -
Sa ramana in lumea voastra, numai sfintii nostri oameni...

(va continua)

/ VALER /

PS Пролог поэмы *Мирчя Водэ* был написан мною ровно год назад и я надеюсь, что тут на стихире, найдутся любители румынской поэзии и кто-то даже осмелится перевести поэму на русский язык, сохраняя ритмику и размеры произведения, точно такими, какими они присутствуют в данном варианте.
 
Искренне Ваш,

Валер Чобану