Destinul
M-a dus de mini-n locuri nestiute,
Mi-a ruinat atitea vise clare
Pe care le credeam deja-mplinite,
Mi-a asezat in drum bariere inalte,
Ce le credeam deja ca-s depasite,
si mi-a distrus atit de multe planuri,
Ce le vedeam deja ca construite.
M-a alungat din locuri indragite,
Mi-a luat mereu tot ce mi-a fost mai drag,
Mi-a darimat si sufletul si casa
si m-a impins cind chiar stateam sa cad.
De multe ori m-a infruntat destinul,
M-a luat din soare si m-a dus in umbra,
Iar cind vedea ca parca ma ridic,
El incepea din nou sa ma distruga.
Destinul Constantin Sandic
Свидетельство о публикации №115120100959
Артур Грей Эсквайр 01.12.2015 09:28 Заявить о нарушении