Cu miinele negre
O viata omul munceste
Printre multime pribegit,
Uitand cine cu-adevarat el este.
Pe veci i-a disparut visul
Amestecat cu glod si paie,
Fara incetare tot apusul
Alunga acasa o droaie.
A disparut si farmecul
Nu mai crede in minuni,
Doar in spate duce sacul
Pentru a face multe cununi.
Pe fata-i se insira lacrima
- Vreau mai mult pe masa!
Chiar uita si de mama
Si Patria si-o lasa
Plecati cu cap-n jos
Tot merge inainte
Miina roasa pana la os
I-o acopera bogatele vesminte
Scurma, scurma pamantul
Tarane, gre-tii soarta gre
Singur iti sapi mormantul,
Cu miinele negre.
Свидетельство о публикации №115112700370