La postament
Ce va veni din boltile ceresti,
Eu am crezut ;n facere de bine
Si am facut ca viata s-o lungesc.
In schimb, am ars si-n linistea tacerii
Aici, mai jos, sub negrul postament
Astept minuni - o noua reinviere,
Asa cum o asteapt toti in rand.
E gluma din mormant. Doar totul s-a sfarsit.
Si in sacriul meu cel p u t r e z i t ,
Se odihnesc in tihna n i s t e o a s e,
Care - i n t r u p a t e mult s-au chinuit.
O, Doamne, viata s-a sfarsit.
Ma adresez si eu la tine
Sa-mi ierti din fapte ce-am gresit,
Caci am facut mai multe bune.
Nu va grabiti ca sa veniti la mine,
Si nu lasati copii, nepoti si pe parinti,
Mai asteptati, eu voi veni intr-o maine ...
Si-oi povesti de cei ne-nsufletiti.
Свидетельство о публикации №114080905284