Ma mira firul cel de iarba
Atit de firav si plapind,
Cum strabate chiar de sub piatra
Si ese la soare de sub pamint.
Ma mira cum ploaea nu-l nimiceste,
Fiind el atit de subtire.
El creste si se intareste
Sub a Domnului ocrotire.
Ma mira nori negri de ploaie,
Cum nu se revarsa toti dintr-o data.
Se pare, de greul lor tot cerul se-ndoae,
Dar pe pamint cade ploaia curata.
Ma mira marea adinca,
Cum niciodata nu se revarsa
De mii de ani defel n-a scazut inca,
Chiar daca zi de zi de soare e arsa.
Ma mira tot ce Dumnezeu a creat
Cu-atita intelpciune !
Totu-i perfect si e minunat
Si toate sint atit de bune!
Ma mira
© Copyright: Галина Чиореску, 2014
Свидетельство о публикации №114040902069
Свидетельство о публикации №114040902069
Рецензии