CHEMAREA CERULUI
Imi place mult pamintul, care
Atit de bine m-a primit,
Dar simt a cerului chemare,
Un dor nespus, atit de mare,
Ce ma atrage spre infinit......
...Stau singura la capatul universului,
Inca un pas - si cad in abis!
Am ajuns la capatul mersului.
Ce-i mai departe - pentru mine-i inchis!
Sa pasesc ori nu mai departe?
Ce e dincolo de acest pamint? E necunoscut!
E infinitul! E imensittea!
N-are sfirsit, ci doar inceput!
Vreau sa stiu, vreau sa vad, sa pasesc,
Dar ceva ma mai tine si nu pot sa fac acest pas mai departe.
Un singur pas ma desparte de ceea, ce atata doresc,
De acea necunoscuta si nemarginita imensitate!...
Un singur pas
© Copyright: Галина Чиореску, 2014
Свидетельство о публикации №114040610609
Свидетельство о публикации №114040610609
Рецензии