Stau singur langa nimeni, alaturi de nimic,
Inconjurat de noapte,inconjurat de frig.
Ma uit in intuneric,il caut pe nimic.
Singuratatea-mi zice,pe nimeni sa il strig.
Si eu il strig pe nimeni, mai stii, poate-o sa vie
Si o sa ma cuprinda, si o sa ma mingie,
Si o sa ma-nveleasca sa nu imi fie frig ,
O sa ma stringa-n brate,la piept, ca sa nu pling.
Ce noapte-ntunecata si cit imi-e de frig,
Ma simt atit de slab, ma simt atit de mic.
Nu are importanta, ce imi doresc acum.
Singuratate-mi este prieten cel mai bun.
Nu pot sa spun mai mult,caci sufletul ma doare,
Ma lupt sa am putere, vointa si rabdare.
Durerea ma invata, sa-ncerc sa fiu voinic,
Inconjurat de nimeni, alaturi de nimic .
(Singur linga nimeni Sandic Constantin)
Singur linga nimeni
© Copyright: Константин Сандик, 2014
Свидетельство о публикации №114030601270
Свидетельство о публикации №114030601270
Рецензии