Ai disparut
si gura
nu mai pronunta,
numele tau,
Si ochii,
nu mai vad
nici chipul,
si nici oglindirea,
Si mainile ,
nu mai ating,
meandrul corpului
topit de dor,
De azi noaptea,-
Nu ne va cuprinde,
Si Luna,
nu ne va saruta.
A fost,
Ai fost,
Acum nimic
nu are rost.
AI DISPARUT...
Un strigat
ce se naste,
din tamplele
strivite,
Dispare-n
nerostita intrebare
a buzelor:
DE CE ?
...............................................
Dupa fereastra
lua sfarsit
copilaria...
(Anton Barbu) a.2000
Ai disparut... на румынском языке
© Copyright: Анатолий Унку, 2013
Свидетельство о публикации №113121105922
Свидетельство о публикации №113121105922
Рецензии
