Amintire...

Mergeam pe drumul ce duce in vale
Si un hulub mi-a picat drept in cale.
Am preferat sa il vad alta-dat
Matele-i se prelungeau pe asfalt.
Mi-am amintit de aceasta faptura
Eu il hraneam poate peste masura
Cind il zaream pe balconul suriu,
Dar, din pacate, nu mai era viu.
Capul sau mic privea spre apus
Corpul parea ca-i deja descompus
Si trecatorii cu mina la nas
Pe linga el isi grabeau al sau pas.
Si mi-a venit sa le strig: Patrioti
De ce fugiti de parc-ati fi hoti?
Ieri l-a;i iubit, astazi e mort
Voi va feriti de parca e glod.
Nu e decit un suflet ranit
Ca si noi toti, doar ca el a murit.
Poate ca l-a calcat o masina,
Poate ca nimeni nu e de vina
Viata e plina de griji si nevoi.
In locul lui ati putea fi si voi.
El nu mai poate spera la salvare,
Decit sa-i facem o inmormintare.
Oamenii m-au ignorat in tacere
Doar un copil m-a privit cu durere.
Daca in suflet copii am ramine
Cita iubire ne-ar curge prin vine.
M-am aplecat spre pasarea biata
S-o duc la groapa proaspat sapata,
Dar m-a lovit un vint pe la spate
Mergea o doamna cu palmele late
Si matura gunoiul din strada,
Dar s-a oprit si dinsa sa vada
Pata roscata si fara suflare
Care nu simte, nimic n-o mai doare.
Iat-o cum zboara spre via;a de apoi
Matura-i face drum spre gunoi.
                * * *
Ieri te hraneam si te admiram,
Zilnic la geamul meu te-asteptam
Ah, cite laude iti aduceam,
Si cite vorbe frumoase-ti spuneam.
Astazi nimic n-am facut pentru tine,
Mine – doar amintirea ramine...

---------------------------------------------
www.crowelle.com